TEHNICI SI MANIERE ALE GRAVURII

OBTINEREA SUPRAFETEI ACTIVE (prin sapare, incizie, zgariere,  corodare)

USURINTA OBTINERII SUPRAFETEI ACTIVE

DIMENSIUNEA SI ACURATETEA SEMNULUI FUNDAMENTAL, LINIE, PUNCT SAU PATA (de la dimensiuni limitate de limitele rezistentei materialului pana la infime semne de o definitie desavarsita)

REZISTENTA SEMNULUI LA TIRAJ, indentitatea lui la un numar mare de incerneluiri si imprimari

CAPACITATEA SEMNULUI FUNDAMENTAL DE A FIGURA CATEGORII SI NIVELURI DEOSEBITE DE FORME, TONURI SI TEXTURI CARE MIMEAZA MATERIALITATEA FORMELOR VIZIBILE, CAPACITATE ILUSTRATA PRIN FINETEA SI DUCTIBILITATEA LINIEI GRAVATE

XILOGRAVURA-LEMN IN FIBRA (linie neagra)

suprafata activa se obtine prin sapare, prin sculptare in placa lemnoasa.

relativ dificil si nesigur, diferente majore in functie de sensul fibrei

semne relativ mari, cu acuratete precara,intensitatea negrului realizata doar prin dimensiunea mai mare a semnului

rezistenta mica, oboseala la incerneluire si tiraj, tradeaza usor finetea initiala a semnului sapat

posibilitati foarte restranse de a figura nuantat si detailat, desenul pretinde serioase simplificari si sinteze, pentru a putea figura nuantat

XILOGRAVURA-LEMN IN CAP (linie alba)

suprafata activa se obtine prin sapare in blocul lemnos.

relativ dificil presupune o buna cunoastere a daltitelor de gravat pline

semne cu dimensiuni foarte mici, necesita lucrul sub o lupa

rezistenta mare la incerneluire si tiraj, respecta usor finetea initiala a semnului sapat

posibilitati foarte mari de a figura nuantat si detailat

LINOGRAVURA

suprafata activa se obtine prin sapare in placa de linoleum.

ofera posibilitati de miscare mult mai libere decat masa lemnoasa

suprafetele pot fi decupate cu daltite pentru gravura lemn in fibra sau cu daltite speciale sub forma de penite, intensitatea negrului se realizeaza prin dimensiunea semnului

rezistenta la imprimare este mai mica decat la lemn existand riscul deformarii din cauza presiunii sau temperaturii ridicate in cazul linoleumului pe baza de polimer

posibilitati restranse pentru a figura nuantat si detailat, desenul pretinde simplificari si sinteze, pentru a putea figura nuantat.

GIPSOGRAVURA

suprafata activa se obtine prin sapare in placa de gips

ofera posibilitati de miscare mult mai libere decat masa lemnoasa

suprafetele pot fi decupate cu daltite pentru gravura lemn in fibra sau cu daltite speciale sub forma de penite, intensitatea negrului se realizeaza prin dimensiunea semnului

rezistenta la imprimare este destul de mica din cauza fragilitatii gipsului

posibilitati restranse pentru a figura nuantat si detailat, desenul pretinde simplificari si sinteze, pentru a putea figura nuantat.

METALOGRAVURA

suprafata activa se obtine prin sapare, corodare, incizare, decupare

ofera posibilitati de miscare mult mai libere decat masa lemnoasa folosindu-se de toate tehnicile de gravura in metal in adancime

Suprafata activa la inaltime se realizeaza prin scobire, corodare, incizare, taiere, decupare, traforare

o foarte buna rezistenta la tiraj, cu egalitate perfecta a semnului fundamental la fiecare exemplar

maxima capacitate de a figura forme si texturi variate printr-o ductibilitate perfecta a liniei gravate

GRAVURA IN DALTITA

suprafata activa se obtine prin sapare manuala in metal

extrem de dificil si laborios, se pretinde o mare disciplina si un desavarsit control al mainii

semne foarte fine, cu dimensiuni infime si o acuratete desavarsita, inca neegalata de nici o tehnica a tiparului modern

o foarte buna rezistenta la tiraj, cu egalitate perfecta a semnului fundamental la fiecare exemplar

maxima capacitate de a figura forme si texturi variate dar e de luat in seama ductibilitatea redusa a liniei gravate

AQUAFORTE

prin corodare cu un mordant

usor si sigur prin indepartarea stratului protector (verni, lac)

calitatea si dimensiunile semnelor depind de materialul si mordantul folosit la corodare :
a. tabla de fier- semne inegale cu margini zdrentuite si adancimi diferite greu de controlat prin corodare datorate inegalitatii aliajului.
b. tabla de cupru sau alama- semne foarte fine, cu dimensiuni infime, marginile egale si adancimi usor de controlat prin corodare

o buna rezistenta la tiraje limitate, semnele suferind modificari de grosime datorate presiunii exercitate asupra placii la imprimare

o buna capacitate de a figura forme si texturi variate printr-o ductibilitate perfecta a liniei gravate

POINTE-SECHE

suprafata activa se obtine prin incizie manuala in metal

relativ dificil si nesigur, necesita un bun control al mainii

semnele sunt inconjurate de un halou datorat bavurilor rezultate in urma inciziei avand adancimi si grosimi diferite

rezistenta mica la tiraj (maxim 6 exemplare pe cupru)

capacitate redusa de a figura texturi variate si de a figura nuantat si detailat, desenul pretinde simplificari si sinteze

AQUATINTA

suprafata activa se obtine prin corodare cu  diferiti mordanti in functie de metalul folosit, (acid azotic pentru fier, cupru alama, zinc, clorura ferica pentru fier, cupru, alama, zinc,sau tuf vulcanic pentru alama, cupru)

semnele figurate prin pata se obtin relativ usor fiind necesara o mare atentie la timpii de corodare. Se recomanda a se face probe de corodare si de imprimare pe acelasi material pe care se va executa forma (matrita) finala.

tonurile si semitonurile valorice pot avea orice dimensiune. Structura suprafetei depinde de felul in care este pregatita placa pentru corodare. Pata o sa fie egala daca colofoniul este depus cu moara de sacaz sau structurata daca colofoniul este depus manual .

rezistenta la imprimare este mai mica decat la aquaforte datorita adancimii cavitatilor care nu pot fi foarte mari

tonurile sunt cel mai bine reprezentate, motiv pentru care a fost denumita si tehnica laviului.

GRAVURA PUNCTATA

suprafata activa se obtine prin cavitatile (punctele) de diferite forme si marimi executate prin presarea directa a materialului cu diferite instrumente (rotite, ace, leagan, etc.)

semnele figurate prin aceste puncte necesita un bun control al mainii

semnul figurat prin punct datorita presarii are un halou asemanator tehnici in pointe seche.

rezistenta la imprimare este determinata de tipul de metal folosit.

materialitatea semnului lasat pe hartie de mana de creion sau a rasterului neregulat este cel mai bine reprezentata in aceasta maniera

MANIERA CREION

suprafata activa se obtine cu ajutorul cavitatilor (punctele) de diferite forme si marimi  perforate in stratului de verni (rotite, ace,) si corodate cu un mordant

semnele figurate prin aceste puncte se realizeaza usor nemaifiind nevoie de o actiune musculara ca in cazul gravurii punctate.

semnul figurat prin punct are acuratetea liniei in aquaforte fiind curat delimitata.

rezistenta la imprimare mare suportand tiraje de cateva sute de exemplare

imita cel mai bine structura grafitului din desenul de sevalet

MANIERA VERNIULUI MOALE

prin presarea unei hartii sau a unei tesaturi verniul este indepartat iar prin corodarea semnului ramas liber cu mordant se obtine suprafata activa in adancime

foarte usor asemanator ductului unui creion pe hartie

semnul figurat poate avea dimensiunile si grosimile unui semn lasat de mina de creion pe hartie

rezistenta la imprimare mare suportand tiraje de cateva sute de exemplare

imita cel mai bine materialitatea traseului si a gestului unui desen in mina de creion

MANIERA ZAHARULUI

suprafata activa se obtine prin indepartarea verniului cu un jet de apa, dupa ce in prealabil a fost executat un desen cu o pensula inmuiata intr-o solutie concentrata de zahar

foarte usor asemanator desenului cu pensula pe hartie. necesita o cunoastere a timpilor de uscare a verniului.

semnul figurat poate avea dimensiunile si grosimile unui semn lasat  de tusa unei pensule

rezistenta la imprimare mare suportand tiraje de cateva sute de exemplare

defineste obiectele in spatiu fara existenta unei linii de contur, doar prin contrastul de lumina dintre obiectul redat si fundal

MANIERA NEAGRA (MEZZOTINTA)

suprafata activa se obtine cu un efort manual mare prin incizarea placii cu ajutorul instrumentelor de punctat (leagan, rotite).

destul de dificil necesita multa experienta

semnul figurat prin tasarea cavitatilor acolo unde dorim sa fie alb se obtine cu dificultate, dimensiunile fiind destul de mari determinate de dimensiunea brunisorului.

rezistenta la imprimare mica. maximum 20-30 de exemplare

aterialitati diferite apropiate de semnele figurate cu ajutorul fotografiei

GRAVURA IN ADANCIME COLORATA

suprafata activa este determinata de tipul de gravura sau maniera

foarte usor, necesita cunostinte ale teoriei culorii (amestecul aditiv si a la poupee)

dimensiunile pot varia de la dimensiuni reduse pana la acoperirea intregii suprafete. se recomanda utilizarea placilor de metal care nu oxideaza rapid in contactul cu apa pentru a nu altera nuanta culorii.

dupa fiecare exemplar placa se reincerneluieste astfel ca fiecare stampa are o nota de originalitate.

pigmentul cromatic are mai mult rolul de anvelopa a formei figurate prin linie si mai putin de aceea de forma in sine in cazul gravurii colorata traditional. In lucrarile de gen ale pictorilor culoarea isi regaseste in mod special materialitatea tipica culorilor in ulei sau aquarela devenind forme de sine statatoare.

LITOGRAFIA

suprafata activa este determinata de antagonismul intre apa si grasime si se obtine prin etuire (guma arabica cu acid)

foarte usor asemanator tehnicilor din grafica de sevalet

dimensiunile sunt determinate de suprafata pietrei litografice in general nu mai mari de 50/70 cm, semnele fundamentale pastreaza acuratetea semnelor din desen sau aquarela

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei

absolut toate formele, tonurile si texturile pot fi figurate pentru a mima atat formele vizibile cat si semnele specifice tehnicilor de sevalet

LITOGRAFIA

MANIERA CREIONULUI

suprafata activa este determinata de antagonismul intre apa si grasime. Piatra litografica galbena este mai putin densa si se preteaza la acest tip de maniera.

foarte usor printr-o revenire succesiva pe forma figurata cu creionul sau creta litografica

dimensiunile sunt determinate de suprafata pietrei litografice.
semnele fundamentale pastreaza acuratetea semnelor desenului in carbune sau grafit din tehnicile graficii sevalet

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei litografice

permite o varietate de griuri iar textura semnului figurat se poate modifica in functie de granulatia pietrei in asa fel incat poate fi ca gen, asemanatoare desenului pe hartie neteda sau cu gren

LITOGRAFIA

MANIERA LAVIULUI SI A PENITEI

suprafata activa este determinata de antagonismul intre apa si grasime. Piatra litografica gri este cea mai indicata pentru densitatea ei

foarte usor printr-o revenire succesiva pe forma figurata cu tusul litografic

dimensiunile sunt determinate de suprafata pietrei litografice.
semnele fundamentale pastreaza acuratetea semnelor desenului cu pensula sau penita in tus pe hartie

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei litografice

permite o varietate de griuri asemanatoare laviului sau ale penitei cu tus pe hartie

LITOGRAFIA

MANIERA CRACHIS (maniera stropilor)

suprafata activa se obtine printr-un procedeu tehnic denumit etuire (guma arabica cu acid), determinata de antagonismul intre apa si grasime. Piatra litografica gri este cel mai indicata, pentru densitatea ei in aceasta maniera

foarte usor printr-o stropire cu suflatorul sau prin lovire usoara a unei pensule imbibata in tus litografic deasupra unei site

dimensiunile sunt determinate de densitatea si marimea stropilor

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei litografice

structura materiala a punctului este apropiata de cea a unei mici pete din tehnica laviului. Pigmentul impreuna cu grasimea tusului, creeaza structuri punctiforme mai mult sau mai putin dense

LITOGRAFIA IN CULORI
CROMOLITOGRAFIA

suprafata activa se obtine printr-un procedeu tehnic denumit etuire ( guma arabica cu acid )

foarte usor folosind toate manierele din litografie se bazeaza pe cunostintele cromatologice

dimensiunile sunt determinate de suprafata pietrei litografice, semnele fundamentale pastreaza acuratetea semnelor din pictura sau grafica de sevalet

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei litografice

in primul caz, cel al litografiei in culori, ne raportam la textura tonala a picturii iar in cel de-al doilea, cromolitografia, al reproducerii offset litografice, la aceea a materialitatilor mimate fotografic, bazate pe iluzia receptiei formelor concrete.

FOTOLITOGRAFIA

suprafata activa se obtine printro prelucrare specifica tehnicilor fotografice (emulsie fotosensibila)

desenul sau textul este reportat pe piatra, metal sau material sintetic cu mijloace fotografice

dimensiunile sunt determinate de suprafata pietrei litografice, semnele fundamentale pastreaza acuratetea cliseului fotografic

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei litografice

atributele texturale ale semnului plastic derivate din gestul artistului, sunt minore.

LITOGRAFIA

MANIERA NEAGRA

suprafata activa este determinata de antagonismul intre apa si grasime si se obtine prin etuire (guma arabica cu acid)

formele figurate sunt rezultatul unei indepartari succesive a tusului sau creionului pana la albul pietrei.  se realizeaza cu un cutit japonez sau cu un cutter.

dimensiunile sunt determinate de suprafata pietrei litografice, semnele fundamentale pastreaza acuratetea proiectului primar.

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei litografice

griurile si negrurile rezultate, datorate structurii rugoase a pietrei sunt asemanatoare tehnicii mezzotinta in metal.

LITOGRAFIA PRIN TRANSFER

suprafata activa este determinata de antagonismul intre apa si grasime si se obtine prin etuire (guma arabica cu acid)

desenul sau textul sunt desenate pe o hartie tratata special, pentru ca mai apoi sa poata fi transferate pe piatra litografica

dimensiunile hartiei de transport sunt de obicei mai mari decat piatra litografica. Semnele fundamentale din imaginea figurata se mentin la fel de-a lungul intregului proces de transferare.

rezistenta mare la tiraj, semnele fundamentale depind de corectitudinea operatiilor de pregatire a pietrei litografice

absolut toate formele , tonurile si texturile pot fi figurate pentru a mima atat formele vizibile cat si semnele specifice tehnicilor de sevalet (in special desenul)

OFFSET

suprafata activa este determinata de antagonismul intre apa si grasime si se obtine ca si in cazul litografiei

Forma,  este o placa subtire de metal care se poate modela dupa cilindru pentru imprimarea rotativa si care isi transmite reperele imprimabile pe un asternut elastic

dimensiunile sunt determinate de suprafata placii bimetalice si de cilindrul de cauciuc, semnele au o definitie desavarsita.

rezistenta la tiraj nelimitata, semnele fundamentale pastreaza in totalitate caracteristicile formei.

eliminarea contactului direct cu forma tiparita, a produs o indepartare intre materialitatea formelor figurate si cele ale formei tiparite.

SERIGRAFIE CU SABLON

elementele tiparitoare sunt formate de ochiurile goale ale sitei prin care poate trece, prin presare, o cantitate de cerneala sau culoare catre suportul pe care se imprima.

foarte usor prin decuparea sau taierea diferitelor materiale: carton, hartie, plastic, autocolant etc.

dimensiunile sunt determinate de suprafata sablonului, rezistenta la imprimare depinde de tipul de material folosit in crearea sablonului

rezistenta la tiraj mare, semnele fundamentale pastreaza in totalitate caracteristicile formei sablonului

petele decorative, capata materialitate prin pigment, textura cernelii si a hartiei

SERIGRAFIE CU VERNI ( clei, lac ).

elementele tiparitoare sunt formate de ochiurile goale ale sitei prin care poate trece, prin presare, o cantitate de cerneala sau culoare catre suportul pe care se imprima.

prin umplerea ochiurilor sitei cu un verni (lac), transformandu-le astfel pe cele lasate libere, in suprafete active.

dimensiunile sunt determinate de suprafata cleiului sau a lacului , rezistenta la imprimare mare

rezistenta la tiraj mare, semnele fundamentale pastreaza in totalitate caracteristicile formei create de verni sau lac

figurile rezultate, in urma impresionarii suportului, vor avea un contur liber, datorat in principal ductului pensulei imbibata cu verni sau clei, trasat cu mana.

SERIGRAFIE

Metoda pozitiva

elementele tiparitoare sunt formate de ochiurile goale ale sitei prin care poate trece, prin presare, o cantitate de cerneala sau culoare catre suportul pe care se imprima.

desenul, executat  cu o creta litografica direct pe sita. printr-o emulsionare cu un clei desenul gras va putea fi sters ulterior cu un diluant ramanand astfel in locul lui ochiurile goale ale sitei serigrafice. astfel aceasta suprafata rezultata devine activa, tiparitoare.

dimensiunile sunt determinate de suprafetele desenate

rezistenta la tiraj mare, semnele fundamentale pastreaza in totalitate caracteristicile formei create de creta litografica

figurile rezultate, in urma impresionarii suportului, vor avea un contur liber, datorat in principal ductului cretei litografice

FOTO SERIGRAFIA

elementele tiparitoare sunt formate de ochiurile goale ale sitei prin care poate trece, prin presare, o cantitate de cerneala sau culoare catre suportul pe care se imprima.

usor prin acoperirea sitei serigrafice cu o folie de gelatina foto-sensibila pe care se va proiecta un negativ fotografic.Prin operatiuni ulterioare de intarire a gelatinei in zonele luminoase ale imaginii, se ofera posibilitatea ca gelatina moale din zonele intunecate sa poata fi indepartate prin spalare. In felul acesta, s-au realizat cele doua tipuri de suprafete: activa, cu ochiuri libere si inactive, cu ochiuri obturate

dimensiunile sunt determinate de rezolutia cliseului fotografic (numarul de puncte pe centimetru patrat)

rezistenta la tiraj mare, semnele fundamentale pastreaza in totalitate caracteristicile formei create de cliseul fotografic

semitonurile imaginii fotografice vor fi traduse prin procedee de tip descompunere prin raster, comune tiparului industrial. Artistul are in principal rolul de a orchestra formele reale captate si mai putin de a putea interveni plastic asupra acestora

COLOGRAFIA

prin colarea diferitelor materiale  mai putin obisnuite pentru gravura traditionala precum: tesatura textila sau metalica, nisip, bucati mici de lemn sau carton, plastic etc.

foarte usor prin lipirea de suport (carton) cu diferite tipuri de adezivi

dimensiunile sunt determinate direct de suprafetele materialelor folosite

rezistenta la tiraj mica, semnele fundamentale se pot deforma datorita exercitarii presiunii prea mari la imprimare

forma plastica finala este o imbinare a materialitatii de tip tridimensional cu  repere grafice specifice, bidimensionale.

CARDORUND

prin depunerea diferitelor marimi de granula  de siliciu sau metalice cu ajutorul diferitelor tipuri de adeziv in mod uzual lacul incolor

foarte usor prin lipirea granulelor de siliciu cu un medium

dimensiunile suprafetelor sunt determinate direct de cantitatea de siliciu folosit

rezistenta la tiraj medie, semnele fundamentale se pot deforma datorita exercitarii presiunii prea mari la imprimare

forma plastica finala este o imbinare a materialitatii de tip tridimensional cu  repere grafice specifice, bidimensionale.

GRAVURA IN SEC

prin presarea directa a formei gravate

hartia de gravura umectata, asternuta pe placa si trecuta prin presa va prelua amprentele inaltimilor si, cavitatilor, realizand o stampa asemanatoare cu o medalie sau cu un basso-relief

dimensiunile suprafetelor sunt determinate de finetea si marimea matritei originale

rezistenta la tiraj depinde de materialul din care este confectionata matrita

pregnanta formei figurate poate fi perceputa tactil dar si vizual, mai cu seama in lumina razanta.

GRAVURA INDIRECTA (xerografia / printul / gravura digitala

cu ajutorul imaginiilor generate de computer

usor prin folosirea imprimantelor tip ink-jet / laser

dimensiunile suprafetelor sunt determinate de rezolutia punctelor (pixeli)

rezistenta la tiraj depinde de tipul de imprimanta

toate reperele materialitatii percepute senzorial vor trebui compensate nu numai prin cultura profesionala ci si prin reale eforturi de imaginatie.

MONOTIP
Tehnica pictarii direct pe placa

prin pictarea direct pe placa cu culori specifice tehnicii gravurii traditionale

usor asemanator desenului cu pensula pe hartie

dimensiunile suprafetelor sunt determinate de dimensiunea suportului

notiunea de tiraj dispare facand loc exemplarului unic

se pot crea atat materialitatii ale formelor figurate prin producerea de structuri diferite , cat si materialitati ale semnelor figurate asemanatoare aquarelei, picturii in ulei, desenului in carbune sau pastel.

Tehnica monoprintului cu culori de apa

prin pictarea direct pe placa cu culori specifice tehnicii in aquarela

usor, ca in tehnica aquarelei

dimensiunile formelor sunt determinate de suprafata placii folosite

notiunea de tiraj dispare facand loc exemplarului unic

Se pot crea atat materialitatii ale formelor figurate prin producerea de structuri diferite , cat si materialitati ale semnelor figurate asemanatoare aquarelei

Tehnica monoprintului cu ajutorul colajului

prin colarea de materiale comune: lemn, metal, tesatura de sarma, carton, plasitc etc.

usor, fara a fi lipite de suport

dimensiunile supratetelor sunt determinate de marimea placii folosite

notiunea de tiraj dispare facand loc exemplarului unic

forma plastica finala este o imbinare a materialitatii de tip tridimensional cu  repere grafice specifice, bidimensionale.

MONOTIP

Tehnica frottage ( a frecarii )

prin frecarea directa cu un grafit sau burete imbibat cu tus a reliefurilor garvate

usor, printr-o presare cat mai uniforma

dimensiunile suprafetelor sunt determinate de marimea reliefului supus frictiunii

notiunea de tiraj dispare facand loc exemplarului unic

forma plastica finala este o copie a structurilor si materialitatilor reliefului folosit

Tehnica monoprintului prin transpunerea printului
 computerizat

prin presare dupa o umezire in prealabil cu un solvent tare (acetona)

usor, printr-o presare cat mai uniforma

dimensiunile suprafetelor sunt determinate de semnele generate si prelucrate pe computer

notiunea de tiraj dispare facand loc exemplarului unic

forma plastica finala este o copie neclara a structurilor si materialitatilor formelor figurate cu ajutorul imprimantei laser

ELECTRO
GRAVURA

prin electricitate

usor, cu ajutorul unor conductori de electricitate

dimensiunile suprafetelor sunt determinate de aria placii gravate

rezistenta la tiraj mare, semnele fundamentale pastreaza proprietatile de-a lungul seriei

materialitatile formelor figurate in aceasta tehnica sunt asemanatoare cu materialitatile din gravura traditionala in adancime si in relief.

FOTOGRAVURA

cu ajutorul cliseului fotografic

usor, cu ajutorul fotografiei si al gravarii chimice sau electrolitice.

dimensiunile suprafetelor sunt determinate de cliseul fotografic

rezistenta la tiraj mare, semnele fundamentale pastreaza proprietatile de-a lungul seriei in functie de tipul de gravura folosita

atributele texturale ale semnului plastic derivate din gestul artistului, sunt minore